Poezie
Matematic
(...) Învăț – aplic – învăț – aplic.
Dați-mi un manual și-l voi citi din scoarță-n scoarță.
Dați-mi variabile și le voi fixa.
Dați-mi un om și-l voi clasifica.
Dați-mi un sine și-l voi compara.
Dați-mi o iubire și-o voi ordona.
DaÈ›i-mi un copil È™i-l voi sufoca în plasa mea de reguli
È™i-apoi voi plânge.
Robotul mamă se strică È™i se depanează în fiecare seară.
Circuitele îi È™erpuiesc È™i dau a muÈ™ca.
Copilul din carne scuipă regulile ca pe oase.
Scurtcircuitele ne dau târcoale È™i noi le dăm cu tifla râzând.
Tava de copt
(...) Programarea a început cu dulcegăriile obiÈ™nuite. Uite-un picioruÈ™, uite-un pumniÈ™or. Au, pe asta am simÈ›it-o. De data asta i-am văzut È™i vârful nasului, cu nările È™i forma clară a buzelor - mă jur că moÈ™teneÈ™te cumva buza de jos a ta È™i-a bunicii, nu È™tiu cum - arăta de parcă ar fi stat cu faÈ›a lipită de geam, strâmbându-se la noi. Iată-mă-s! Ecografista a imprimat câteva poze alb-negru, subÈ›iri ca florile uscate între pagini de carte.
Și-apoi a tăcut. Tăcerea aia cliÈ™eică din filme. Îmi amintesc că m-am gândit imediat, nu se poate, frate, să fie tăcerea aia. Cât de penibil ar fi? Tot clicăia cu cursorul pe ecran, înÈ›epând bebeluÈ™a cu săgeÈ›ica aia, iar È™i iar, È™i ea se zbătea în supa ei, gâdilată de atâta interes. (...)
