Incomplete / Incompletă

(Text chosen as a finalist in Globe Soup's August Micro competition; Romanian below)

I hear the fan humming in the bathroom, the fridge growling, a sparrow fluttering by the window. The world, devoid of her polyphony, sounds incomplete. Where are you? I call her. The impossible thought of her somehow managing to leave the apartment brings my heart to my ears. Now all I can hear is blood throbbing, like she must have heard it in those first nine months. Then I remember the wardrobe where she likes to hide with her plushies. There you are! I hug her. I'm so glad you found me, I say. You found me, mommy. I smile.

***

Aud bâzâitul ventilatorului din baie, ghiorțăitul frigiderului, fâlfâitul unei vrăbii pe la geam. Fără polifonia ei, lumea e incompletă. Unde ești? o strig. Gândul imposibil că ar fi reușit să iasă din apartament îmi urcă inima în urechi. Acum nu mai aud decât bubuitul ăsta, soundtrackul primelor ei nouă luni. Apoi îmi amintesc de dulapul în care îi place să se ascundă cu un braț întreg de animăluțe. Aici erai, plușul meu preferat, o îmbrățișez. Ce bine că m-ai găsit, îi zic. Tu m-ai găsit pe mine, mami. Zâmbesc.